„Dragi părinți,
Nu pot gândi limpede acum pentru că o parte a creierului meu (cortexul meu prefrontal) nu este suficient dezvoltată. Este o parte destul de importantă, ceva care are de-a face cu gândirea rațională, cu procesarea informațiilor cognitive, inhibarea comportamentelor inacceptabile și cu controlul agresivității. Vedeți voi, creierul meu prefrontal nu va fi complet dezvoltat până la 25 de ani. Și de unde privesc eu, 25 pare un drum lung.
Dar, dragi părinți, iată ce vreau eu să știți…
Creierul meu nu este încă complet dezvoltat. Nu contează că sunt deștept; nici măcar un scor perfect la testul de matematică nu mă scutește de etapele normale de dezvoltare prin care trecem cu toții. Judecata și inteligența sunt două lucruri complet diferite.
Și același lucru care îmi face creierul minunat de flexibil, creativ și ca un burete care absoarbe tot felul de lucruri, mă face totodată și impulsiv. Nu neapărat nesăbuit sau neglijent, dar mai impulsiv decât voi fi mai târziu în viață.
Deci, când vă uitați la mine de parcă aș avea zece capete după ce am făcut ceva „prostesc” sau nu am reușit să fac ceva „deștept”, nu prea mă ajutați.
Voi adulții răspundeți la situații cu cortexul vostru prefrontal, dar eu sunt mai înclinat să răspund cu amigdala mea (componentă a sistemului limbic cu roluri importante în emoție și comportament.). Și când întrebați: “La ce te gândeai? Ce a fost în capul tău????”, răspunsul este că nu am fost rațional, cel puțin nu în felul în care sunteți voi acum. Puteți să dați vina pe mine, sau puteți să dați vina pe mama natură, dar oricum ar fi, este ceea ce este.
În acest moment al vieții mele, înțeleg că mă iubiți, dar prietenii mei sunt acum totul pentru mine. Vă rog să înțelegeti acest lucru. Chiar acum îmi aleg prietenii, dar nu vă lăsați păcăliți: sunt cu ochii pe voi mai mult decât puteți să vă dați seama.
Dragii mei părinți, iată ce puteți face pentru mine:
1.Fiți adulți model pentru mine.
Văd toate comportamentele voastre și aud toate cuvintele pe care le spuneți. Poate că nu ascult, dar vă aud. Par impenetrabil la sfaturile voastre, ca și cum aș purta o vestă anti-glonț, dar acțiunile și cuvintele voastre sunt pătrunzătoare. Dacă continuați să-mi arătați calea, fiind un ghid subtil, cu lanterna țintită peste bezna mea, o să vă urmez chiar dacă în acest moment pare că vă ocolesc de foarte multe ori înainte să ajungem la destinație.
2.Lăsați-mă să-mi dau seama singur.
Dacă îmi permiteți să experimentez consecințele propriilor mele acțiuni, voi învăța din ele. Vă rog să-mi dați un pic drumul din “lesă” și să-mi spuneți că pot să-mi dau seama singur. Cu cât fac mai multe, cu atât mă voi dezvolta cu mai multă încredere și rezistență.
3.Spuneți-mi despre voi.
Vreau să-mi spuneți toate poveștile lucrurilor nebunești pe care le-ați făcut în adolescență și ce ați învățat din ele. Apoi oferiți-mi spațiul să fac același lucru.
4.Ajutați-mă cu perspectiva voastră.
Continuați să-mi aduceți aminte de imaginea de ansamblu. Îmi voi da ochii peste cap și voi scoate tot felul de sunete similare cu mormăitul. Vă voi anunța în termeni foarte siguri că nu puteți înțelege nimic din ceea ce se petrece în sufletul meu. Dar ascult. Chiar ascult. Mi-e greu să văd ceva dincolo de buruienile în care sunt în prezent împotmolit. Ajutați-mă să mă concentrez pe perspectiva de ansamblu. Aduceți-mi aminte că acest moment dificil va trece.
5.Păziți-mă în siguranță.
Continuați să mă asigurați că mă veți scoate din orice situație periculoasă, fără furie, fără prelegeri, fără reproșuri și critici, fără întrebări. Am nevoie să știu că sunteți acolo mereu dornici să mă ascultați, când am nevoie de voi.
6. Fiți amabili.
Voi învăța bunătatea de la voi. Nu râdeți niciodată de mine: oricum sunt la vârsta la care cred că știu totul mai bine decât voi.
7.Arătați că sunteți interesat de lucrurile care îmi plac.
În unele zile voi alege să-mi împărtășesc interesele cu voi, și asta mă va face să mă simt bine dacă validați acele interese, măcar părând interesați.
Într-o zi, când ceața adolescenței se va ridica, veți vedea un adult cu privirea limpede, încrezător, puternic, competent, amabil. Și imaginea aceasta este o mare transformare pentru adolescentul ursuz care pot fi azi.
Între timp, puneți-vă centura pentru plimbare. Urmează o călătorie plină de peripeții de tot felul.
Cu multă dragoste,
Adolescentul vostru.
Sursa: Helene Wingens
https://grownandflown.com/letter-from-teen-to-parents/?fbclid=IwAR2_3f1VneGJw1EJPHAijrKb-jAomwvZqCy15hU7BJyZx6P5XcdSnMop6No
În cazul în care îți dorești să lucrăm împreună toate aceste aspecte legate de adolescentul tău, sunt aici pentru tine.
Te îmbrățișez cu drag,
Cristina Panait-Psihoterapeut integrativ