A fost odată ca niciodată un văduv care locuia împreună cu cele două fiice, care erau foarte curioase şi inteligente.
Fetele îi adresau mereu multe întrebări. La unele ştia să le răspundă, la altele nu.
Cum îşi dorea să le ofere cea mai bună educaţie, într-o zi şi -a trimis fetele în vacanţă la un înţelept care locuia în munţi.
Înţeleptul ştia întotdeauna să le răspundă la toate întrebările pe care acestea i le adresau. Ajungând la concluzia că bătrânul era cu adevărat înțelept şi oarecum contrariate de faptul că acesta avea un răspuns pentru orice, fetele au decis să vină cu o întrebare la care înțeleptul să nu știe răspunsul.
La un moment dat, una dintre ele a a adus un fluture albastru pe care plănuia să îl folosească pentru a-l induce în eroare pe înţelept.
– Ce vei face? o întrebă sora ei.
– O să ascund fluturele în mâinile mele şi o să întreb înţeleptul dacă e viu sau mort. Dacă va zice că e mort, îmi voi deschide mâinile şi îl voi lăsa să zboare. Dacă va zice că e viu, îl voi strânge şi îl voi strivi.
Şi astfel, orice răspuns va avea, răspunsul lui va fi greşit.
Cele două fete au mers într-o clipă la înţelept. L-au găsit meditând.
– Am aici un future albastru. Spune-mi, înţeleptule, e viu sau mort?
Foarte calm, înţeleptul surâse şi îi zise: – Depinde de tine… fiindcă fluturele albastru este în mâinile tale.
Viața ta este în mâinile tale, la fel ca fluturele albastru. Alegerea despre cum vrei să o trăiești îți aparține.
Te îmbrățișez cu drag, Cristina Panait-Psihoterapeut integrativ